Pe Drumul Zmeilor până pe Vârful Negoiu (2535 m)

De mult, tare de mult ne doream să cucerim primele 3 vârfuri din țară și asta am planificat să se întâmple în vara lui 2015. Am mai spus că cele mai importante nu sunt cifrele și recordurile ci să experimentezi și să descoperi natura.
 
Totuși nu pot nega că nu există un sentiment de realizare și mândrie când atingi un vârf 🙂 Este răsplata efortului și cireașa de pe tort și dacă mai și ai noroc de vreme bună atunci bucuria este și mai mare. Am început cu al doilea vârf ca înălțime din România: Vf. Negoiu, altitudine 2535 m.

Informații utile pe scurt:

Data: 18 – 19 Iulie 2015
Traseu: început potecă Valea Sărății – Cabana Negoiu – Șaua Cleopatra – Vf. Negoiu (2535 m)
Distanța: 7 km
Diferență de nivel: +1500 m
Durata
– început potecă Valea Sărății – Cabana Negoiu: 1 oră
– Cabana Negoiu – Șaua Cleopatra – Vf. Negoiu: 3.5 ore
Dificultate: medie spre grea (urcuș accentuat începând cu golul alpin din zona Căldării Sărății și până în Șaua Cleopatra apoi urcuș pieptiș până sus pe vârf)
Surse de apă: la Cabana Negoiu și în Căldarea Sărății
Cazare: Cabana Negoiu (tel. 0744 573 875)
 
 
Spre Cabana Negoiu
 
Noi am decis să încercăm cucerirea primelor 3 vârfuri din România folosindu-ne de traseele cele mai accesibile și mai rapide fiindcă nu aveam mult timp la dispoziție. Sigur că există destul de multe alternative pentru a cuceri Moldoveanu, Negoiu și Viștea Mare
 
Pentru Vf. Negoiu am ales traseul Porumbacu de Sus – Cabana Negoiu – Șaua Cleopatra – Vf. Negoiu. Este cel mai ușor și mai rapid, cu cazare la Cabana Negoiu,
 
amenajarea hidrologică unde puteți lăsa mașina
 
Se poate merge cu mașina de la Porumbacu de Sus pe un drum forestier decent și care poate fi abordat de orice mașină. Sunt foarte puține porțiuni unde trebuie mers mai încet, cu grijă. Urmăriți marcajulpână ajungeți la amenajarea hidrologică din prima imagine de mai sus.
 
Se poate merge și mai departe cu mașină chiar până unde începe poteca ce urcă spre Cabana Negoiu însă drumul este mai accidentat de aici și îl recomand mașinilor cu gardă la sol mai înaltă. Dacă mergeți cu mașina chiar până la potecă economisiți cam jumătate de oră.
 
bifurcație spre Cabana Negoiu, la dreapta spre Cascada Șerbota – 15 min
măgărușii pofticioși de la Cabana Negoiu

Noi am lăsat una dintre mașini chiar unde începe poteca. Coincide cu locul în care părăsim Valea Sărății. Potecă urcă destul de abrupt la început și continuă cu un urcuș accentuat prin pădure. Se face cam o oră – o oră și jumătate până la Cabana Negoiu și se desfășoară doar prin pădure.
 
La un moment dat veți întâlni un indicator care vă îndrumă spre Cascada Șerbota. Noi însă eram destul de întârziați și am decis că rămâne pentru întoarcere dacă avem timp. E destul de aproape și merită să o vedeți pentru un drum dus-întors de jumătate de oră.
 
Cabana Negoiu

Am ajuns la celebra Cabana Negoiu care nu e tocmai o cabană ci aproape un hotel. Are destul de multe camere și restaurant. Condițiile sunt destul de proaste. Paturi vechi, cam totul vechi de altfel și apa caldă la băile comune este sub cheie și ți se alocă max. 10 minute pentru duș 🙂 După 10 min. te va scoate cineva :)))
 
E de înțeles că apa e limitată aici la peste 1000 m altitudine însă per total serviciile și personalul nu sunt cei mai prietenoși. Comenzile pentru mâncare durează o veșnicie. E decent pentru o noapte, nu comentăm prea mult 😀 Au și măgăruși pe care îi folosesc pentru a căra materiale de construcții și alimentele și sunt tare drăgălași însă sunt foarte pofticioși. Eu era să râmân fără sandwich :)))
 
Zmei spre al doilea vârf din România: Negoiu (2535 m)
 
o dimineață frumoasă pentru a ajunge pe vârf
Drumul Zmeilor
Drumul Zmeilor

Aici la Cabana Negoiu oamenii sunt faini. Măcar atât dacă personalul e urâcios :)) Am întâlnit și români și străini care erau entuziasmați să atace adjunctul suveranului (suveranul fiind Vf. Moldoveanu). A doua zi ne-am trezit dis-de-dimineață și ne-a bucurat tare mult că afară ne aștepta un soare mângâitor.
 
Întotdeauna la munte ai emoții cu vremea care e foarte schimbătoare, dar dimineața anunța o zi foarte faină. Pornim așadar cu curaj pe așa numitul Drumul Zmeilor, marcaj. Acesta e un traseu construit special pentru turiștii care vor să ajungă pe Vf. Negoiu și veți întâlni multe pasaje cu podețe din fier care traversează prăpăstii. Este spectaculos și ușor!
 
Drumul Zmeilor
Drumul Zmeilor
Căldarea Sărății

Trecem prin pădure de molid, pe curbă de nivel printre stânci și prăpăstii, prin jnepeniș când ne apropiem de golul alpin și într-un final ieșim în Căldarea Sărății (imaginea de mai sus). Cam 50 de minute am făcut până aici de la Cabana Negoiu și tot aici facem și prima pauză imediat ce traversăm Valea Sărății.
 
Admirăm și frumoasa cascadă a Sărății care se prăvălește peste peretele aproape vertical de stâncă și care pornește din Custura Sărății (una din cele mai dificile sectoare de creastă din România).  Aici în căldare există și o stână de oi destul de mare și e cel mai bun loc pentru o pauză înainte de urcușul care ne așteaptă până în Șaua Cleopatra.
 
urcuș abrupt spre Șaua Cleopatra
Piatra Prânzului
Nu o să vă mint, din Căldarea Sărății urcușul devine destul de greu, accentuat și obositor. Urcă în serpentine scurte pe o potecă evidentă ce continuă pe marcaj. Soarele deja era obositor în combinație cu acest urcuș greu.
 
Următoarea oprire mai lungă (nu de alta, dar am făcut destule pauze mici și dese :D) a fost la Piatra Prânzului. Un nume sugestiv pe care noi l-am luat la propriu. Adică am luat prânzul aici la umbra cestei stânci de dimensiuni destul de mari prăvălită sub vârful Negoiu.
lespezi gigantice bune de cățărat

Mi s-a părut că după Piatra Prânzului traseul nu a mai fost așa abrupt, sau poate mă obișnuisem :))) Continuăm printre pietre și lespezi și este mai fain pentru că începi să ai o vedere panoramică asupra văilor și abrupturilor din Făgăraș. Începe să devină spectaculos și pe gustul nostru.
 
Când zic pe gustul nostru mă refer la lespezile gigantice pe care trebuie să te cațeri pentru a ajunge în Șaua Cleopatra. E foarte fain să te cațeri pe stânci și nu vă speriați, nu e deloc dificil!
Șaua Cleopatra
Șaua Cleopatra

Următoarea pauză prelungită a fost aici în Șaua Cleopatra. Ocazie bună să ne tragem sufletul, să admirăm priveliștea superbă de aici și să îi așteptăm pe prietenii noștri mai lenți 🙂 A fost o descătușare, un prag psihologic să ajungem aici fiindcă Vf. Negoiu era foarte aproape.
 
Când m-am uitat înspre poteca ce acuma a intrat pe traseul de creastă, marcat cu, am crezut că Vf. Negoiu e fix lângă noi, dar de fapt nu, era ditamai peretele de stâncă ce din depărtare părea vertical. Am zis că nu e adevărat și am fost complet demoralizat când am văzut pe unde trebuie să urcăm. Mi se părea imposibil de abordat sincer.
 
Vf. Negoiu și al lui perete impenetrabil
urcarea pe peretele Negoiului

Totuși după multe gândeli și răzgândeli am decis că ar fi bine să nu dau cu piciorul la tot efortul depus până aici. Am continuat pe traseul de creastă până am ajuns la baza acelui perete de stâncă impenetrabil.
 
Am descoperit că totuși nu e chiar așa rău. E adevărat că ai nevoie și de mâini ca să urci fiindcă este foarte, foarte abrupt, dar chiar nu e periculos. Deci nu vă demoralizați când îl vedeți de la depărtare :)) Serios, e perfect doable. Ajungem pe vârf victorioși, bucuroși, uimiți! Este extraordinar de fain aicea sus. Vă las să admirați câteva imagini de pe vârf 🙂
 
Vârful Negoiu (2535 m)
Vârful Negoiu (2535 m)
panoramă de pe Vârful Negoiu (2535 m)
panoramă de pe Vârful Negoiu (2535 m)
panoramă de pe Vârful Negoiu (2535 m)
Vârful Negoiu (2535 m)

Când am ajuns sus pe vârf un nor destul de negru ne-a cam dat târcoale și pâcla specifică verii nu ne-a prea permis să vedem până foarte departe însă totuși noi ne-am bucurat de ce am avut parte și a fost foarte, foarte frumos.
 
Am stat cam 45 de minute pe vârf să ne revenim un pic, să mâncăm și să ne hidratăm. Vremea părea că devine instabilă și norii s-au înmulțit așa că n-am mai lungit-o și am luat-o înapoi spre Cabana Negoiu pe același traseu ca și la urcare. Coborârea de pe Vf. Negoiu pe acel perete de stâncă este mai grea și mai solictantă decât la urcare așa că vă recomandăm să o abordați cu grijă și fără grabă 🙂
 
coborâre pe peretele Negoiului
indicator din Șaua Cleopatra
floricele în drum spre Căldarea Sărății

Norii s-au adunat destul de repede și au început să pătrundă în căldările de sub Vârful Negoiu ceea ce a creat un fenomen feeric cu nori joși după cum puteți vedea în imaginile de mai jos. Au început să se audă și tunete și atunci am grăbit puțin pasul.
 
Când am ajuns la Cabana Negoiu a început și ploaia și a ținut-o așa ore bune. Am ajuns înapoi la fix. Am avut noroc însă așa este vreme pe munte: de dimineață poate fi soare și frumos și în câteva zeci de minute se poate transforma într-o furtună violentă. Nu uitați să aveți la voi îmbrăcăminte tehnică și impermeabilă pentru a fi pregătiți pentru orice fel de vreme!
turma de oi din Căldarea Sărății
 
Traseul pe hartă:

Lasă un răspuns